Minighid al stilurilor de dans cubaneze – MAMBO

noiembrie 4th, 2013, 1.890 views Comenteaza

La inceputul acestui minighid, vorbeam despre rolul pe care-l are cunoasterea stilurilor de dans, inainte sa va inscrieti la o scoala de dans. Desigur ca aprofundarea se face la fiecare ora a cursurilor de dans, insa o prezentare in cateva cuvinte, este cat se poate de utila. Asta ca sa va ajute sa indragiti chiar si stilurile despre care stiti prea putin sau nimic.

Dupa Rumba, un alt dans specific cubanez este Mambo, de care ma voi ocupa in cele ce urmeaza. Necunoscut poate pentru unii, dupa o scurta introducere, veti reusi sa va familiarizati cu totii si cu acest stil, poate nu foarte raspandit in scolile de dans autohtone.

Mambo Cubanez la origini




Cuba anilor ’30 a fost marcata de schimbari radicale si de importante evenimente sociopolitice, care s-au resimtit si in campul muzical. In orchestra de muzica tipic cubaneza, ”charanga”, a fost introdus un instrument de percutie, specific continentului african: ”congas”. Urmarea a fost dezvoltarea si evolutia unor ritmuri complet noi, printre primele fiind Mambo.

dansatori-cursuri-dans

Istoria Mambo-ului cubanez incepe in 1938, cand a fost prezentata o piesa muzicala, dansabila, dedicata zeului razboiului si creeata de catre Oreste Lopez, cu numele provizoriu de ”Danzon del Ritmo Nuevo”. Faima si recunoasterea internationala a acestui stil de dans i se datoreaza compozitorului Perez Prado, care a reusit sa puna in scena deja cunoscutul ”Mambo number 5”.

Evolutia Mambo-ului Cubanez

Trupele anilor ’40 l-au facut celebru mai intai in Mexic, apoi in Statele Unite, pentru ca intr-un final sa ajunga sa fie raspandit pe toate continentele. Sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial l-au transformat intr-un dans international, iar pana la sfarsitul anilor ’40, Mambo devine adoptat si interpretat de multi muzicieni si dansatori.

O data cu evolutia stilului muzical, a fost elaborat si un stil de dans aparte, cu pasi specifici, ce difera de la o tara la alta. Figura fundamentala, considerata ca pas de baza, consta in miscari in plan orizontal, dansate de la dreapta la stanga. O data cu accelerarea ritmului insa, dansatorii reuseau cu greu sa-si mentina directia orizontala, fara sa-si piarda armonia. Pentru a se evita desincronizarea dansatorilor cu acordurile melodice, a fost inventata o noua coregrafie, in care au fost introduse o serie de miscari noi, verticale, fata-spate.

Acest stil de dans, cubanez la origini, a trezit in special interesul populatiei de tineri si a celor ”deschisi la minte”. Autoritatile civile si religioase, ostile, ghidate dupa principii mai putin ”deschise” si dupa o serie de idei preconcepute, au incercat sa contracareze pasiunea maselor pentru Mambo. Prin urmare, in Mexic si in intreaga America Latina, coregrafia specifica, precum si dansul in sine, catalogat drept obscen de catre clasele de aristocrati si de catre biserica mai putin ”indecenta”, a fost interzis.

In Statele Unite, in schimb, Mambo evolueaza complet autonom, incepand din faimoasele localuri newyorkeze Palladium sau Cotton Club. Aici isi incep carierele cei mai faimosi dansatori de Mambo americani. Influentat de Step si de Swing, Mambo nu se mai danseaza in pereche, devenind un stil de dans pentru solisti. Acestia se intrec in maiestrie, demonstrandu-si abilitatile si talentul prin coregrafii sofisticate si personalizate, denumite in limbajul specific ”Mambo Shines”.

In ciuda criticilor, de-a lungul deceniilor Mambo se opune obstacolelor, reusind sa se inradacineze in aproape fiecare scoala de dans, cu forta unui adevarat ciclon. Dansatorii de Mambo, cuprinsi de febra dansului, au fost si vor ramane o categorie aparte, rebela, pentru care dansul nu are limite.

Review-uri (0)

Cele mai noi stiri